Treceți la conținutul principal

Despre bucuria de a trăi

Haideți să punem sub lupă bucuria. Ce anume ne poate aduce bucurie?

BINEFACEREA. Vă amintiți cu câtă fericire și emoție despachetam cadouri când eram copii? Studiile arată că, pe măsură ce ne maturizăm, simțim același lucru atunci când dăruim. Cum adică suntem la fel de fericiți când dăm ca și atunci când primim? Probabil că ne hrănim cu fericirea celui căruia îi oferim. Probabil că este puțin egoism la mijloc, dar ce contează? Toată lumea câștigă. Winston Churchill spunea că 'We make a living by what we get. We make a life by what we give.' Pe principiul că dar din dar se face Rai, nu ne referim doar la bunurile materiale, ci la oferirea de timp, atenție, afecțiune. În momentul în care nu ne mai suntem centrul propriului Univers și ne îndreptăm atenția asupra celor din jurul nostru, vom observa că le putem întâmpina nevoile, fie că este vorba despre o încurajare, o plimbare prin parc, o îmbrățișare, sau o poveste în bucătărie până la 3 dimineața cu un prieten care trece printr-o despărțire.

UMORUL. Nu există un consens științific cu privire la ceea ce ne face să râdem, dar se crede că lobul frontal, care determină răspunsurile noastre emoționale, joacă un rol împreună cu sistemul limbic. Lobul frontal este împărțit în două jumătăți, stângă și dreaptă. Stânga este partea practică și ne explică dacă sunetele și imaginile pe care le experimentăm sunt o glumă sau nu. Partea dreaptă este jumătatea creativă și determină dacă găsim de fapt gluma sau situația amuzantă sau nu.
Totuși, nu lobul frontal stârnește râsul. Acest lucru depinde de sistemul limbic, situat sub cortexul cerebral. Sistemul limbic gestionează emoții de bază, cum ar fi frica, furia și plăcerea și, odată ce primește mesajul din lobul frontal că trebuie să râdem de ceva, trimite un alt mesaj care pune în mișcare procesul fizic al râsului. Ok, dar cine ar fi crezut că vizionarea serialului preferat te poate face mai sănătos? Surprinzător, se poate. Când râdem, sistemul nostru imunitar este consolidat. Ne crește producția de anticorpi și celule care combat boala. Într-un studiu din 1979 realizat la o universitate canadiană, concluziile profesorului Rod Martin au susținut o teorie conform căreia persoanele cu un puternic simț al umorului sunt mai puțin predispuse să devină anxioase sau deprimate. Râsul poate reduce și tensiunea arterială.



CUNOAȘTEREA este de fapt o nevoie esențială pentru bunăstarea psihologică. Învățarea ne poate ajuta să ne creștem încrederea de sine și sentimentul de autoeficiență. Poate fi și un mod de a ne conecta cu ceilalți. Ca ființe umane, avem o dorință naturală de a învăța și de a progresa. Există dovezi care sugerează că învățarea la adulți pare să aibă cel mai mare impact asupra stimei de sine și asupra autoeficacității atunci când învățarea satisface nevoile celui care învață și când elevul se află într-o etapă din viață când este pregătit și receptiv - adică se bucură să beneficieze de învățare. Studiile sugerează că efectele pozitive ale educației asupra fericirii și bunăstării se manifestă într-o varietate de direcții, duc la venituri mai mari, productivitate, comportamente mai sanogene, utilizarea serviciilor de sănătate în caz de nevoie, sănătate emoțională și sănătate fizică mai bune.

UITAREA. Uitarea și iertarea mai exact. Trăind în trecut și concentrându-ne pe fiecare eșec și întâmplare care ne-a făcut la un moment dat să suferim, uităm să ne bucurăm de prezent și nu ne canalizăm energia suficient asupra viitorului. Ne-am certat cu cel mai bun prieten? Nu-i nimic, poate avem nevoie de un moment de pauză, după care vom vorbi din nou. Am suferit pierderi emoționale? Este normal să suferim și este sănătos să trecem prin tot spectrul de emoții care vin la pachet - înseamnă că suntem funcționali. Dar există un moment în care trebuie să lăsăm în urmă evenimentul, ca să facem loc pentru viitoarele bucurii și binecuvântări pe care viața așteaptă să ni le ofere.




RITUALURILE. Viața este despre momente. Suntem atât de ancorați în realitate și atât de focusați asupra următorului pas, încât uităm să ne bucurăm de lucrurile mici de lângă noi - cum ar fi o ceașcă de ceai, mirosul de cafea, o baie cu spumă sau o carte bună. Avem nevoie de mici ritualuri, timp pentru noi, momente în care să punem telefoanele deoparte și să facem ceva doar pentru noi înșine. Fie că vorbim despre acțiuni mici, făcute acasă, sau stabilirea zilei de miercuri drept zi de film la cinema cu cel mai bun prieten, picnic în parc în fiecare sâmbătă - este necesar să ne asigurăm momente frumoase. Cum facem asta? Stăm și ne gândim ce activitate ne face cea mai mare plăcere, ce ne relaxează, ce anume ne ajută să ne deconectăm complet de la stresul cotidian. Apoi o aplicăm. Zilnic, săptămânal - de câte ori simțim nevoia :)

IUBIREA - fie că e iubire romantică, iubire pentru natură, iubire pentru animale, iubire pentru artă. Este necesar să o manifestăm. Să ne oprim din tot ce facem si să fim recunoscători pentru zâmbetul iubitului, pentru râsul unui copil care se joacă, pentru un tablou, o melodie, un copac cu frunze galbene. Iubirea este compusă din lucruri mici, iar emanând-o, o primim înapoi. Să nu ne fie frică să iubim. Să nu uităm să iubim și să nu uităm să arătăm că iubim. Gesturile mici scriu povești frumoase.



ATENȚIA. Când putem spune că am fost ultima dată ancorați în prezent? Să ne oprim din tot ce facem și să fim recunoscători pentru papucii de casă pufosi pe care îi purtăm, pentru mirosul lumânării parfumate din cameră, pentru soarele care ne luminează fața în drum spre o ședință importantă? Suntem atât de prinși în propriile gânduri, încât uităm să fim atenți la ceea ce se află în jurul nostru. Să ne bucurăm de o adiere de vânt într-o zi toridă, de aerul rece de munte, de luminițele de Crăciun care fac orașul să arate de poveste, de mirosul de scorțișoară din vinul fiert, de o mângâiere, de fericirea unui câine care primește o recompensă, de cuplul în vârstă care se ține de mână pe stradă. Haideți să deschidem ochii larg. Acesta este primul pas.

Comentarii

  1. M-am căsătorit cu dragul meu soț în ultimii 12 ani fără să rămân însărcinată, iar fibromul a fost problema. Am luat diferite medicamente prescrise, dar nu am putut să le vindec, dar soțul meu era atât de încrezător în mine și mă tot încuraja că într-o zi cineva mă va numi mamă. nu s-a odihnit căutând o soluție de la diferiți medici, tot ce au putut vedea a fost o intervenție chirurgicală și mi-a fost frică de asta, o prietenă din cabinetul meu mi-a prezentat doctorul DAWN ACUNA, ea a spus că Dawn acuna a ajutat-o ​​când avea tubul blocat și a ajutat-o ​​și ea. multe dintre prietenele ei să conceapă,
    I-am scris imediat pe Whatsapp, mi-a promis ca ma ajuta dupa ce i-am explicat totul, mi-a dat niste instructiuni care am facut totul perfect conform instructiunilor, la 3 saptamani dupa tot am fost la spital si doctorul mi-a confirmat sarcina in 1 saptamana dar chiar acum am copilul meu frumos.
    *Dacă vrei să tratezi infertilitatea.
    *Daca vrei sa ramai insarcinata rapid.
    *Dacă vrei să-ți întorci iubitul.
    *Dacă vrei o căsătorie pașnică.
    *Dacă doriți să tratați boala canceroasă.
    Și mulți alții îl contactează pe Dr dawn acuna pe Whatsapp:+2348032246310
    E-mail: dawnacuna314@gmail.com

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Diagnostic: cancer de prostată. Interviu cu un supraviețuitor

Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit în populația masculină. De asemenea, este al doilea tip de cancer care duce la deces. Am avut plăcerea să discut cu C.F, unul dintre (cei tot mai mulți)supraviețuitori ai cancerului de prostată. Îi mulțumesc pentru bunăvoința de a-mi răspunde la câteva întrebări și pentru deschiderea spre eventuale discuții viitoare.  Bună, C.F., și îți mulțumesc încă o dată că ai acceptat să purtăm această discuție, pe care o și împărtășim cu ceilalți.  Cu drag. Să știi că eu nu prea am găsit discuții de genul când am căutat acum câțiva ani( când s-a îmbolnăvit ). Mi-ar fi fost util să citesc despre experiențele altora. De asta am și acceptat să vorbim, deși sunt ataaat de multe de povestit, de nici nu știu cu ce să încep. Sunt convinsă, dar cine știe... poate acesta este un start pentru discuții de genul.   Am pregătit câteva întrebări, începem? Motor, acțiune! Cum ai reacționat când ai primit diagnosticul de cancer de prostată? Ce ai

Singurătate. Pandemie. Sărbători. Short horror story?

Suntem într-o pandemie(știu, deja sună obositor), vedem pe toate rețelele de socializare sfaturi și învățături despre cum să ne comportăm cu cei mici sau cu partenerul astfel încât timpul acesta petrecut exclusiv împreună să ne consolideze relația, nu să o deterioreze. Dar nu vom vorbi despre cupluri. Vreau să vorbim despre cei care nu sunt într-o relație. Despre cei care nu locuiesc cu familia sau cu prietenii. Despre cei care nu au colegi de apartament. Despre cei care din luna martie a acestui an, au explorat probabil teritorii până acum virgine ale singurătății. Despre cei care închid și deschid ușa singuri, care au pe uscătorul de vase un singur pahar de vin pus la scurs, o singură cană de cafea. O furculiță, o lingură, o farfurie. Evit să-i numesc oameni singuri, pentru că tindem să dăm singurătății în primul rând conotații negative, dar... Să vorbim despre cei singuri.  Nu cred că mai vine ca o surpriză pentru cineva, dar reiterez că suntem ființe sociale, deci avem nevoia funda

Frica de intimitate și de ce fugim de relații

Te sperie gândul că ai putea intra într-o relație? Simți că o relație ar putea să îți îngrădească libertatea și simți un nod în gât când te gândești la asta? Ți-e frică să te atașezi pentru că oricum oamenii înșeală, rănesc, renunță, pleacă? Simți că pur și simplu nu merită să încerci să fii cu cineva pentru că deznodământul e oricum mereu același? Ai discuții cu multe persoane care te validează iar când lucrurile devin serioase știi că trebuie să fugi? Dacă răspunsul este da, înseamnă că sunt șanse mari să te confrunți cu frica de intimitate. Ce este frica de intimitate? Frica de intimitate este atunci când ți-e teamă să te implici emoțional sau chiar și fizic într-o relație. Tendința persoanelor cu frică de intimitate este să fugă atunci când lucrurile între ei și o altă persoană devin prea confortabile. Problema majoră a persoanelor cu frică de intimitate este că, de regulă, e greu de descoperit că există cu adevărat o problemă. Obișnuiți fiind să-și blocheze propriile emo