Treceți la conținutul principal

Postări

Diagnostic: cancer de prostată. Interviu cu un supraviețuitor

Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit în populația masculină. De asemenea, este al doilea tip de cancer care duce la deces. Am avut plăcerea să discut cu C.F, unul dintre (cei tot mai mulți)supraviețuitori ai cancerului de prostată. Îi mulțumesc pentru bunăvoința de a-mi răspunde la câteva întrebări și pentru deschiderea spre eventuale discuții viitoare.  Bună, C.F., și îți mulțumesc încă o dată că ai acceptat să purtăm această discuție, pe care o și împărtășim cu ceilalți.  Cu drag. Să știi că eu nu prea am găsit discuții de genul când am căutat acum câțiva ani( când s-a îmbolnăvit ). Mi-ar fi fost util să citesc despre experiențele altora. De asta am și acceptat să vorbim, deși sunt ataaat de multe de povestit, de nici nu știu cu ce să încep. Sunt convinsă, dar cine știe... poate acesta este un start pentru discuții de genul.   Am pregătit câteva întrebări, începem? Motor, acțiune! Cum ai reacționat când ai primit diagnosticul de cancer de prostată? Ce ai
2 comentarii
Citiți mai multe
Postări recente

Singurătate. Pandemie. Sărbători. Short horror story?

Suntem într-o pandemie(știu, deja sună obositor), vedem pe toate rețelele de socializare sfaturi și învățături despre cum să ne comportăm cu cei mici sau cu partenerul astfel încât timpul acesta petrecut exclusiv împreună să ne consolideze relația, nu să o deterioreze. Dar nu vom vorbi despre cupluri. Vreau să vorbim despre cei care nu sunt într-o relație. Despre cei care nu locuiesc cu familia sau cu prietenii. Despre cei care nu au colegi de apartament. Despre cei care din luna martie a acestui an, au explorat probabil teritorii până acum virgine ale singurătății. Despre cei care închid și deschid ușa singuri, care au pe uscătorul de vase un singur pahar de vin pus la scurs, o singură cană de cafea. O furculiță, o lingură, o farfurie. Evit să-i numesc oameni singuri, pentru că tindem să dăm singurătății în primul rând conotații negative, dar... Să vorbim despre cei singuri.  Nu cred că mai vine ca o surpriză pentru cineva, dar reiterez că suntem ființe sociale, deci avem nevoia funda
2 comentarii
Citiți mai multe

Cum să depășești frica de a iubi

Datele problemei:  Fie X o persoană cu o serie de relații romantice eșuate la activ. Relațiile par aproape trase la xerox. La o cafea cu prietenii, X spune: toți/toate-s la fel, nu mai vreau o relație în viața mea, nu merită să mă mai chinui pentru că oricum toate se încheie la fel .  Cerință: -să aflăm de ce relațiile lui X sunt asemanătoare ca dinamică și de ce se încheie în același fel  -să găsim modalități prin care să-l ajutăm pe X să iasă din acest cerc care-i definește viața sentimentală. Acum haideți să vedem unde vreau să ajung cu asta. De ce ne e frică de iubire? Influența negativă a societății  Luând în considerare felul în care ne este vândută dragostea în ultimele decade, nu este de mirare faptul că am îmbrăcat-o în stereotipuri și preconcepții. Pe lângă societatea aflată în continuă schimbare, faptul că am devenit aproape integral digitali nu ne ajută deloc să experimentăm iubirea într-un mod sănătos și natural. Iubirea azi, la cum ne este livrată de cinematografie, liter
2 comentarii
Citiți mai multe

5 motive pentru care continui să rămâi într-o relație toxică

Dacă atunci când faci o analiză rațională la ceea ce ți se întâmplă pe plan sentimental și constați că, iarăși, rațional vorbind, nu ai niciun motiv să continui povestea în care te afli, dar nu poți pleca, înseamnă că te afli în rândul oamenilor care experimentează o relație romantică toxică.  Ce anume te face să stai când ai toate motivele să pleci?  1. Sentimentul de acasă Unul dintre motive ar putea fi legat de traumele experimentate în copilărie. Poate ai crescut într-un mediu nesigur, acesta devenindu-ți definiția normalității, așa că la vârsta adultă cauți ceea ce cunoști. Adică un mediu familiar, pe care știi să-l gestionezi. Adică o situație care să te țină mereu în gardă, pe care o romanticizezi la nesfârșit, pe care poate ți-o confirmă și filmele sau cărțile pe care le citești, unde iubirea trebuie musai să fie pasiune nebună, despărțiri sfâșietoare și împăcări mai dulci decât...o baclava.  2. Stima de sine redusă  Când discutăm despre neîncrederea de sine, este important să
2 comentarii
Citiți mai multe

Frica de intimitate și de ce fugim de relații

Te sperie gândul că ai putea intra într-o relație? Simți că o relație ar putea să îți îngrădească libertatea și simți un nod în gât când te gândești la asta? Ți-e frică să te atașezi pentru că oricum oamenii înșeală, rănesc, renunță, pleacă? Simți că pur și simplu nu merită să încerci să fii cu cineva pentru că deznodământul e oricum mereu același? Ai discuții cu multe persoane care te validează iar când lucrurile devin serioase știi că trebuie să fugi? Dacă răspunsul este da, înseamnă că sunt șanse mari să te confrunți cu frica de intimitate. Ce este frica de intimitate? Frica de intimitate este atunci când ți-e teamă să te implici emoțional sau chiar și fizic într-o relație. Tendința persoanelor cu frică de intimitate este să fugă atunci când lucrurile între ei și o altă persoană devin prea confortabile. Problema majoră a persoanelor cu frică de intimitate este că, de regulă, e greu de descoperit că există cu adevărat o problemă. Obișnuiți fiind să-și blocheze propriile emo
Un comentariu
Citiți mai multe

DISMORFOFOBIA. Cum ne afectează Internetul stima de sine? (Partea II)

Suntem expuși la imagini ale frumuseții „ideale” de zeci de ani, în reviste, televiziune, filme și alte forme ale mediei, însă acum oportunitatea de a ne compara cu alții a devenit practic nelimitată. Impactul negativ al mediei asupra imaginii corporale nu reprezintă o problemă nouă, însă efectele sunt mai severe și sunt mai răspândite astăzi decât au fost în decadele trecute, datorită apariției mass-mediei sociale în viața noastră de zi cu zi. În trecut, oamenii se uitau probabil câteva ore la televizor sau răsfoiau o revistă când se întorceau de la serviciu. În zilele noastre însă, platformele de socializare ne sunt disponibile tuturor și sunt la îndemâna noastră 24/7. Un simplu scroll pe Instagram poate face ca aproape oricine să-și pună la îndoială corpul și viața, cu milioane de poze (majoritatea modificate) cu modele și cunoscuți cu fețe și corpuri perfecte, fără urme de defecte. Acest lucru este deosebit de problematic în special pentru tineri, care sunt ușor de impresionat și
2 comentarii
Citiți mai multe

DISMORFOFOBIA. Ce se întâmplă când urăști felul în care arăți? (Partea I)

De câte ori ni s-a întâmplat să-i auzim pe cei dragi plângându-se despre anumite defecte fizice pe care noi nu le puteam vedea? De câte ori am fost surprinși să aflăm despre nesiguranțele pe care le au în legătură cu propriul aspect? De câte ori ni s-a părut aberant sau stupid ce auzim? Cu ce se confruntă, mai exact, acești oameni? Ce probleme majore de stimă de sine au? Cum îi putem înțelege în condițiile în care doar spunându-le mie nu mi se pare nu reușim să-i liniștim/validăm,etc.? Dismorfofobia este o condiție medicală în care indivizii se concentrează obsesiv asupra unuia sau mai multor aspecte fizice pe care le consideră drept defecte, deși pentru cei din jur ele reprezintă trăsături  fizice normale, sau chiar calități. Dat fiind faptul că avem de-a face cu un subiect atât de vast, am decis să-l abordăm în două articole diferite. În acest articol vom afla ce înseamnă dismorfofobia, cum apare și cum se manifestă. Semnele și simptomele tulburării dismorfice corporale includ:
Un comentariu
Citiți mai multe