Treceți la conținutul principal

Furia, suportul social și cancerul

Pacienții cu cancer care se bucură de o viață socială bogată s-au dovedit a face față mai bine bolii în comparație cu pacienții care nu se bucură de foarte multă susținere din partea celor din jur. Membrii familiei - și în special partenerii de viață - sunt cunoscuți a fi cea mai importantă sursă de sprijin social pentru pacienții care se confruntă cu o boală gravă. Lupta cu cancerului implică multe emoții care afectează rezultatele percepute atât ale pacienților, cât și ale celor apropiați. Alături de sentimentele de depresie și anxietate, furia este o emoție des întâlnită în ajustarea la diagnosticul de cancer. Pierderile suferite și alte consecințele negative ale bolii pot duce la mânie atât la pacienți, cât și la membrii familiei. Din această perspectivă, pare plauzibil faptul că diferitele moduri de
manipulare a furiei ar putea fi factori importanți pentru modificarea atmosferei într-un cadru familial dat și că este un factor care modifică modul în care individul face față bolii. Cu toate acestea, impactul stilurilor de exprimare a furiei a pacienților cu cancer și a partenerilor lor nu a fost studiat în amănunt.


Se știe că sprijinul acordat de către familie sau de către partener duce la o calitate mai bună a vieții și crește aderența la tratament. Cu toate acestea, se știe relativ puțin despre aspectele psihosociale specifice ale sprijinului partenerului. Cu toate acestea, rezultatele studiilor cu privire la modul în care relațiile strânse sunt implicate în ajustarea la crizele majore de viață, (cum ar fi diagnosticul de cancer) sunt controversate. Dacă pacienții prezintă niveluri ridicate de suferință, poate apărea riscul ca aceștia să-i înstrăineze pe cei din jur. Totodată, și partenerii pot avea dificultăți în a se obișnui cu noile cerințe venite odată cu boala, precum și în adaptarea la schimbările de rol și de stil de viață.

Furia este o emoție negativă care poate trăda frustrarea, dezamăgirea și nedreptatea. Poate varia de la intensități ușoare și de scurtă durată la intensă și de lungă durată. Cea din urmă, furia intensă și pe termen lung este o mânie nesănătoasă.

Studiile arată că scorurile de furie extrem de mici sunt foarte des observate în cazul pacienților cu cancer. Aceste scoruri scăzute sugerează suprimarea, reprimarea sau reținerea furiei. Există dovezi care arată că furia suprimată poate fi un precursor al dezvoltării cancerului și, de asemenea, un factor în progresul acestuia după diagnostic.

Suportul emoțional din partea membrilor familiei și a rețelei sociale este deosebit de important,
interacțiunea și intimitatea din relație fiind factori care prezic modul în care pacientul își exprimă emoțiile. Intervențiile terapeutice ar trebui să identifice nevoile fiecărui cuplu/familii, reducând astfel riscul interacțiunilor furioase, așa că intervenţiile pentru cuplurile care se confruntă cu cancer ar trebui neapărat să pună accent pe procesul de tratare a furiei.


Bibliografie orientativă:

Enright, R.D. & Fitzgibbons, R. (2015). Forgiveness therapy.  Washington, DC: APA Books.
Greer, S. & Morris, T. (1975).  Psychological attributes of women who develop breast cancer: A controlled study.  Journal of Psychosomatic Research, 19, 147-153.

Hendricks, L., Bore, S., , Aslinia,D., & Morriss, G. (2013). The effects of anger on the brain and body. National Forum Journal of Counseling and Addiction, 2, 1-12.

Julkunen, J., Gustavsson-Lilius, M., & Hietanen, P. (2009). Anger expression, partner support, and quality of life in cancer patients. Journal of Psychosomatic Research, 66(3), 235–244.

Parker PA, Baile WF, de Moor C, Cohen L. Psychosocial and demographic predictors of quality of life in a large sample of cancer patients. Psychooncology 2003;12:183–93.

 Kornblith AB, Herndon JE, Zuckerman E, Viscoli CM, Horwitz RI, Cooper MR, Harris L, Tkaczuk KH, Perry MC, Budman D, Norton LC, Holland J, Cancer and Leukemia Group B. Social support as a buffer to the psychological impact of stressful life events in women
with breast cancer. Cancer 2001;91:443–54.

Helgeson VS, Cohen S. Social support and adjustment to cancer: reconciling descriptive, correlational, and intervention research. Health Psychol 1996;15:135–48.

Pitceathly C, Maguire P. The psychological impact of cancer on patients' partners and other key relatives: a review. Eur J Cancer 2003; 39:1517–24.

Schroeder KEE, Schwarzer R. Do partners' personality resources add to the prediction of patients' coping and quality of life? Psychol Health 2001;16:139–59.

Northouse LL, Mood D, Kershaw T, Schafenacker A, Mellon S, Walker J, Galvin E, Decker V. Quality of life of women with recurrent breast cancer and their family members. J Clin Oncol 2002;20: 4050–64

Comentarii

  1. M-am căsătorit cu dragul meu soț în ultimii 12 ani fără să rămân însărcinată, iar fibromul a fost problema. Am luat diferite medicamente prescrise, dar nu am putut să le vindec, dar soțul meu era atât de încrezător în mine și mă tot încuraja că într-o zi cineva mă va numi mamă. nu s-a odihnit căutând o soluție de la diferiți medici, tot ce au putut vedea a fost o intervenție chirurgicală și mi-a fost frică de asta, o prietenă din cabinetul meu mi-a prezentat doctorul DAWN ACUNA, ea a spus că Dawn acuna a ajutat-o ​​când avea tubul blocat și a ajutat-o ​​și ea. multe dintre prietenele ei să conceapă,
    I-am scris imediat pe Whatsapp, mi-a promis ca ma ajuta dupa ce i-am explicat totul, mi-a dat niste instructiuni care am facut totul perfect conform instructiunilor, la 3 saptamani dupa tot am fost la spital si doctorul mi-a confirmat sarcina in 1 saptamana dar chiar acum am copilul meu frumos.
    *Dacă vrei să tratezi infertilitatea.
    *Daca vrei sa ramai insarcinata rapid.
    *Dacă vrei să-ți întorci iubitul.
    *Dacă vrei o căsătorie pașnică.
    *Dacă doriți să tratați boala canceroasă.
    Și mulți alții îl contactează pe Dr dawn acuna pe Whatsapp:+2348032246310
    E-mail: dawnacuna314@gmail.com

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Diagnostic: cancer de prostată. Interviu cu un supraviețuitor

Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit în populația masculină. De asemenea, este al doilea tip de cancer care duce la deces. Am avut plăcerea să discut cu C.F, unul dintre (cei tot mai mulți)supraviețuitori ai cancerului de prostată. Îi mulțumesc pentru bunăvoința de a-mi răspunde la câteva întrebări și pentru deschiderea spre eventuale discuții viitoare.  Bună, C.F., și îți mulțumesc încă o dată că ai acceptat să purtăm această discuție, pe care o și împărtășim cu ceilalți.  Cu drag. Să știi că eu nu prea am găsit discuții de genul când am căutat acum câțiva ani( când s-a îmbolnăvit ). Mi-ar fi fost util să citesc despre experiențele altora. De asta am și acceptat să vorbim, deși sunt ataaat de multe de povestit, de nici nu știu cu ce să încep. Sunt convinsă, dar cine știe... poate acesta este un start pentru discuții de genul.   Am pregătit câteva întrebări, începem? Motor, acțiune! Cum ai reacționat când ai primit diagnosticul de cancer de prostată? Ce ai

Singurătate. Pandemie. Sărbători. Short horror story?

Suntem într-o pandemie(știu, deja sună obositor), vedem pe toate rețelele de socializare sfaturi și învățături despre cum să ne comportăm cu cei mici sau cu partenerul astfel încât timpul acesta petrecut exclusiv împreună să ne consolideze relația, nu să o deterioreze. Dar nu vom vorbi despre cupluri. Vreau să vorbim despre cei care nu sunt într-o relație. Despre cei care nu locuiesc cu familia sau cu prietenii. Despre cei care nu au colegi de apartament. Despre cei care din luna martie a acestui an, au explorat probabil teritorii până acum virgine ale singurătății. Despre cei care închid și deschid ușa singuri, care au pe uscătorul de vase un singur pahar de vin pus la scurs, o singură cană de cafea. O furculiță, o lingură, o farfurie. Evit să-i numesc oameni singuri, pentru că tindem să dăm singurătății în primul rând conotații negative, dar... Să vorbim despre cei singuri.  Nu cred că mai vine ca o surpriză pentru cineva, dar reiterez că suntem ființe sociale, deci avem nevoia funda

Frica de intimitate și de ce fugim de relații

Te sperie gândul că ai putea intra într-o relație? Simți că o relație ar putea să îți îngrădească libertatea și simți un nod în gât când te gândești la asta? Ți-e frică să te atașezi pentru că oricum oamenii înșeală, rănesc, renunță, pleacă? Simți că pur și simplu nu merită să încerci să fii cu cineva pentru că deznodământul e oricum mereu același? Ai discuții cu multe persoane care te validează iar când lucrurile devin serioase știi că trebuie să fugi? Dacă răspunsul este da, înseamnă că sunt șanse mari să te confrunți cu frica de intimitate. Ce este frica de intimitate? Frica de intimitate este atunci când ți-e teamă să te implici emoțional sau chiar și fizic într-o relație. Tendința persoanelor cu frică de intimitate este să fugă atunci când lucrurile între ei și o altă persoană devin prea confortabile. Problema majoră a persoanelor cu frică de intimitate este că, de regulă, e greu de descoperit că există cu adevărat o problemă. Obișnuiți fiind să-și blocheze propriile emo