Treceți la conținutul principal

Singur de sărbători. Și ce?

Ne imaginăm sărbătorile drept un tablou cu oameni mulți și fericiți în jurul unei mese pline de mâncăruri delicioase. Ne imaginăm un brad împodobit și cadouri sub el pentru toată familia. Ce se întâmplă atunci când suntem divorțați, separați, departe de familie sau pur și simplu doar singuri? Cum ne mai imaginăm Crăciunul?

Pentru oamenii singuri, Crăciunul poate fi resimțit drept un eveniment trist, stresant și deprimant. Perioada sărbătorilor pentru cei singuri poate veni la pachet cu sentimente de neputință, neadecvare sau învinovățire de tipul Nu am fost în stare să-mi găsesc pe cineva. sau Nu merit să fiu iubit. sau Toată lumea are pe cineva, mai puțin eu. Nimeni nu merită să se simtă singur de sărbători. Ce este de făcut în această situație?

1. Planificăm din timp. 
De regulă, prin luna noiembrie, oamenii tind să facă rezumatul anului, să calculeze plusurile și minusurile din relații, să-și facă planuri de viitor. De asemenea, încă de la inceputul lui decembrie asaltăm magazinele și cumpărăm cantități industriale de mâncare și decorațiuni de care (cel mai probabil) nu avem nevoie. În goana cumpărăturilor, o soluție pentru singurătate ar fi să ne oprim 5 minute, să ne uităm în Contacte și să începem să apelăm(sau să trimitem mesaje). Pe principiul că dacă nu ceri, nu primești, putem anunța rudele sau prietenii că datele arată că vom petrece Craciunul singuri. Anunțând acest lucru, oamenii vor ști și vor lua măsuri - șansele să fim invitați la masa de Crăciun cresc considerabil. Și să nu uităm că suntem români aka ospitalieri aka ne este mai mare dragul să primim musafiri.


2. Apelăm la online
Avem un prieten care locuiește departe și nu ne putem permite să-l vizităm? Nu-i nimic, putem să ne folosim de tehnologie și să-i propunem să petrecem Crăciunul împreună... virtual. Stabilim o oră la care să ne sunăm și luăm masa împreună. Sau alegem un anumit tip de vin și ciocnim virtual. Sau pur și simplu ne cuibărim pe canapea și începem apelul video, cu bradul împodobit în spate și cu persoana dragă în ecran. Nu disperăm - ne adaptăm. Vremurile în care trăim ne oferă posibilitatea să fim creativi.

3. Dăruim
Spuneam în alt articol că în procesul de dăruire, este demonstrat științific că cel care dăruiește resimte bucurie cel puțin în mod egal cu cel care primește. Pentru că tot suntem în luna cadourilor, poate ar fi timpul să donăm lucrurile de care nu mai avem nevoie, sau dacă avem posibilitatea, să cumpărăm alimente sau haine care ar bucura o familie nevoiașă. Dacă nici una dintre aceste variante nu funcționează pentru noi, putem dona ceva la fel de prețios - timpul nostru. Există numeroase asociații care se ocupă de cazuri speciale, care organizează evenimente caritabile sau care oferă oamenilor posibilitatea să petreacă timp util în scopul unei cauze nobile. Poate ar fi timpul să ne implicăm.


4. Renunțăm la mit
Avem dreptul să demitizăm Crăciunul. Și Revelionul. Și Sânzienele. Și orice sărbătoare vrem noi. În momentul în care privim sărbătorile ca pe niște zile normale din an, ne luăm de pe umeri povara nevoii de adecvare. Nu vrem să împodobim bradul? Foarte bine, pădurile se bucură. Avem posibilitatea să mergem în centrul orașului și să ne bucurăm de bradul împodobit de primărie. În momentul în care încetăm să mai punem presiune asupra noastră, lucru deosebit de comun în perioada sărbătorilor, ne eliberăm de stres. Nu avem chef să sărbătorim anul acesta? Și ce? Ne bucurăm oricum de zilele libere de la stat, în care putem să ne uităm la seriale non-stop și să ne răsfățăm cum știm noi mai bine.

5.Avem grijă de propria persoană 
A avea un plan ne oferă senzația de scop, care la rândul ei ne aduce sentimentul de control. Nu funcționează pentru noi niciuna din variantele de mai sus? E absolut în regulă, dar avem nevoie de un plan. Ne petrecem sărbătorile singuri, ce activități putem face astfel încât să avem o zi frumoasă?
  • De exemplu, putem petrece câteva ore pentru a găti ceva bun, sau, la fel de bine putem petrece câteva minute să comandăm o pizza bună - pizza nu face parte din tradițiile de Craciun, dar cine spune că nu poate deveni tradiție de acum înainte? 
  • Filme și cărți. Cu toții avem câteva(sau mai multe) filme preferate. Ce-ar fi să le trecem într-o listă până de sărbători ca să nu ne trezim că nu știm la ce să ne uităm? Vrem să facem maraton? facem maraton. Vrem să citim o carte nouă? Sau poate două de Mihail Drumeș ca să ne amintim de adolescență? Cititul merge bine cu un ceai fierbinte și cu un Chopin pe fundal. Zen garantat.
  • Să ne aducem aminte de ceea ce ne face plăcere. Pictăm? Să avem grijă să ne cumpărăm culori înainte de sărbători și poate să găsim și vreo 2-3 poze pentru inspirație. Ne simțim bine când organizăm lucruri prin casă? Poate e timpul să aranjăm cărțile din bibliotecă într-o anumită ordine, sau să lipim poze în album. 
  • Răsfăț. Fie că ne punem 3 măști de față, că ne vopsim sau cum altcumva vrem să intervenim la nivelul corpului(masaj, o baie cu spumă), e importat ca cel puțin o dată pe săptămână să petrecem timp de calitate cu noi înșine. Hai să facem asta de sărbători. Să ne facem să ne simțim bine, noi pe noi. 

În loc să percepem singurătatea drept o tragedie, ar fi bine să încercăm să o vedem drept o perioadă delimitată din viață, în care avem posibilitatea să ne îndreptăm toată energia asupra noastră, să ne cunoaștem, să ne îngrijim, să ne dezvoltăm, să evoluăm, să ne vindecăm și să ne comportăm cu noi înșine cum ne-am comporta cu o persoană pe care o iubim. Zile(sărbători) senine!


*Mulțumiri speciale pentru poze celui mai bun prieten al meu, Răzvan Cosmin, cu speranța că în 2020 o să pună mai des mâna pe aparatul foto. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cancerul și viața sexuală

Se estimează că la nivel mondial, numărul supraviețuitorilor de cancer este de peste zece milioane și este în continuă creștere. Mulți dintre aceștia se vor confrunta cu modificări ale funcției sexuale în timpul fazei de tratament și / sau după vindecare. Intimitatea sexuală este o parte importantă a calității vieții iar cea mai frecventă modificare a funcției sexuale pentru supraviețuitorii de cancer include scăderea libidoului sau a interesului sexual, penetrare dureroasă (dispareunie) la femei sau disfuncție erectilă la bărbați. În ciuda acestor schimbări semnificative, există soluții care duc la reabilitarea vietii sexuale. Mulți factori pot fi asociați cu un risc crescut de apariție a diferențelor sexuale după tratamentul cancerului, cum ar fi zona și răspâ ndirea bolii, tratamentul recomandat și vârsta pacientului. Efectul tratamentului(adică, chimioterapie sau radioterapie) în funcționarea ovariană și erectilă, precum și simptomele psihologice subiacente ale depresi...

Copingul în cancerul de prostată

Conform Societății Americane de Cancer(2003) cancerul de prostată este acum principalul tip de cancer diagnosticat la bărbați și este a doua cauză principală a mortalității la bărbați. Mai mult, se preconizează că 1 din 10 bărbați va dezvolta cancer de prostată în timpul vieții sale, numărul fiind în creștere. Vestea bună este că șansele de supraviețuire sunt din ce în ce mai promițătoare. De exemplu, mai puțin de 20% dintre acești bărbați se preconizează că vor muri din cauza bolii iar 93% vor supraviețui cel puțin 5 ani post-diagnostic, fapt care arată cât este de importantă calitatea vieții pentru acest grup. Atât diagnosticul, cât și tratamentul cancerului de prostată sunt extrem de invazive, iar această boală generează depresie și anxietate pentru individul diagnosticat cu cancer de prostată dar și pentru familia lui. În plus, în urma tratamentului poate apărea incontinența și impotența. Din acest motiv, este necesară identificarea factorilor psihosociali care duc la îmbunătăți...

Istoria psiho-oncologiei

Începuturile psiho-oncologiei datează de la mijlocul anilor ‘70, când stigmatizarea care facea cuvântul „cancer” să nu fie discutabil a fost diminuată,    în sensul că diagnosticul începe să fie dezvăluit și sentimentele pacienților cu privire la boala lor încep a  fi explorate pentru prima dată. În orice caz, o a doua stigmă a contribuit la dezvoltarea târzie a interesului în dimensiunile psihologice ale cancerului: atitudinile negative atașate de bolile mintale și problemele psihologice, chiar și în contextul bolilor medicale. Este important să înțelegem aceste fundamente istorice pentru că acestea continuă să afecteze atitudinile și credințele contemporane despre cancer și comorbiditatea psihiatrică, precum și problemele psihosociale. În ultimul sfert al secolului trecut, psiho-oncologia a devenit o subspecialitate a oncologiei, cu propriul corp de cunoștințe care contribuie la îngrijirea pacientului. În noul mileniu, o bază semnificativă a literaturii, a...