Depresia postpartum este o problemă gravă de sănătate mintală. Este des întâlnită, iar bebelușii sunt expuși riscului de tulburări în dezvoltare. Factorii majori de risc includ antecedente de depresie, evenimentele de viață stresante, situația economică precară, relații conjugale disfuncționale și lipsa unui sprijin social. Depresia în perioada postpartum este deosebit de importantă deoarece
interferează cu îngrijirea de sine și cu îngrijirea bebelușului.
Depresia postpartum este un termen destinat depresiei care apare în timpul perioadei postpartum, și durează până la un an de la naștere. Cu toate acestea, există un „debut postpartum” care de regulă se întâmplă în termen de 4 săptămâni de la naștere. Criteriile pentru diagnosticul clinic sunt în esență la fel ca în cazul episodului depresiv major. Simptomele suplimentare care sunt frecvent observate la femeile cu depresie postpartum includ fluctuații de dispoziție sau modificări bruște ale stării de spirit și preocuparea exagerată în legătură cu bebelușul. De asemenea, depresia postpartum deseori vine la pachet cu tulburări de anxietate sau simptome de anxietate semnificative.
Depresia postpartum trebuie distinsă de postpartum blues, care se referă la stările care pot apărea în prima săptămână după naștere și care durează maxim 10 zile, de obicei, acestea dispar în câteva zile și fără nicio intervenție. Simptomele includ fluctuații ale stării de spirit, iritabilitate, hipersensibilitate, insomnie, anxietate, episoade intense de plâns, etc. (O’Hara & Segre, 2008).
Depresia creează suferință, indiferent dacă apare în perioada postpartum sau în orice alt moment din viața unei femei. Ceea ce face ca depresia postpartum să fie atât de neînțeleasă este că nașterea este sărbătorită la nivel cultural și există așteptarea ca noii părinți, în special mamele, să se bucure mai presus de orice de nașterea copilului. Mai mult, cerințele pentru o mamă care tocmai a născut sunt multe și grele și includ îngrijirea 24 de ore din 24 a nou-născutului, trezitul în miezul nopții, pe lângă îngrijirea copiilor mai mari, ținutul pasului cu responsabilitățile normale, ale gospodăriei și adesea revenirea la muncă după un scurt concediu de maternitate. Aceste sarcini sunt dificile chiar și în circumstanțe normale, așa că, dificultatea de a le face este agravată de simptomele depresiei(de exemplu, tristețea, pierderea interesului, dificultatea de concentrare, etc.).
Psihoterapia in depresia postpartum
Deși există o literatură foarte mare privind eficacitatea tratamentelor psihologice și tratamentelor farmacologice pentru depresie, femeile însărcinate, femeile care intenționează să rămână însărcinate și femeile care au născut recent, în special cele care alăptează, au fost excluse sistematic din studiile de farmacoterapie și deseori din studiile psihologice. De ce au fost adesea excluse? Se știe că femeile care au bebeluși au responsabilitatea de a avea grijă de aceștia non-stop. Această responsabilitate este asociată cu lipsa de somn și oboseala, simptome care pot fi asociate cu un episod depresiv postpartum. Un alt motiv este că femeile experimentează o schimbare de rol, asumându-și rolul de mamă, adesea pentru prima dată. Această nouă identitate de rol poate fi bine primită din start, sau adoptată cu o oarecare reticență. Acest nou rol, de mamă, poate avea, de asemenea, implicații asupra relației femeii cu partenerul sau cu cei din jur. Aceste relații sunt deseori afectate de depresia postpartum(O’Hara, Hoffman, Philipps și Wright, 1992). În consecință, psihoterapia adaptată pentru
depresia postpartum ia în considerare în mod special caracteristicile unice ale femeii depresive postpartum. (Holden și colab., 1989; O’Hara și colab., 2000; Cooper, Murray, Wilson, & Romaniuk, 2003; Stuart & O’Hara, 1995).
Farmacoterapia
S-a dezbătut mult dacă este înțeleaptă folosirea medicamentelor antidepresive la femeile care alăptează, deoarece aceste medicamente ajung în laptele matern și sunt livrate sugarului. Cu toate acestea, cantitatea de medicament găsită la sugari pare să fie mică și nu există nici o dovadă de vătămare a sugarului ca urmare a consumului de medicamente ale mamei (Stowe, 2007). Cu toate acestea, în ciuda experienței clinicienilor și a unui număr mare de studii de caz publicate, nu au existat studii controlate ale efectelor medicamente antidepresive pentru dezvoltarea sugarilor expuși.
Nașterea unui copil este un moment prielnic pentru mame(și tați) să rezolve problemele legate de sănătatea mintală, astfel încât să creeze un mediu cât mai sănătos pentru ei și bebeluși.
Bibiografie orientativă
interferează cu îngrijirea de sine și cu îngrijirea bebelușului.
Depresia postpartum este un termen destinat depresiei care apare în timpul perioadei postpartum, și durează până la un an de la naștere. Cu toate acestea, există un „debut postpartum” care de regulă se întâmplă în termen de 4 săptămâni de la naștere. Criteriile pentru diagnosticul clinic sunt în esență la fel ca în cazul episodului depresiv major. Simptomele suplimentare care sunt frecvent observate la femeile cu depresie postpartum includ fluctuații de dispoziție sau modificări bruște ale stării de spirit și preocuparea exagerată în legătură cu bebelușul. De asemenea, depresia postpartum deseori vine la pachet cu tulburări de anxietate sau simptome de anxietate semnificative.
Depresia postpartum trebuie distinsă de postpartum blues, care se referă la stările care pot apărea în prima săptămână după naștere și care durează maxim 10 zile, de obicei, acestea dispar în câteva zile și fără nicio intervenție. Simptomele includ fluctuații ale stării de spirit, iritabilitate, hipersensibilitate, insomnie, anxietate, episoade intense de plâns, etc. (O’Hara & Segre, 2008).
Depresia creează suferință, indiferent dacă apare în perioada postpartum sau în orice alt moment din viața unei femei. Ceea ce face ca depresia postpartum să fie atât de neînțeleasă este că nașterea este sărbătorită la nivel cultural și există așteptarea ca noii părinți, în special mamele, să se bucure mai presus de orice de nașterea copilului. Mai mult, cerințele pentru o mamă care tocmai a născut sunt multe și grele și includ îngrijirea 24 de ore din 24 a nou-născutului, trezitul în miezul nopții, pe lângă îngrijirea copiilor mai mari, ținutul pasului cu responsabilitățile normale, ale gospodăriei și adesea revenirea la muncă după un scurt concediu de maternitate. Aceste sarcini sunt dificile chiar și în circumstanțe normale, așa că, dificultatea de a le face este agravată de simptomele depresiei(de exemplu, tristețea, pierderea interesului, dificultatea de concentrare, etc.).
Psihoterapia in depresia postpartum
Deși există o literatură foarte mare privind eficacitatea tratamentelor psihologice și tratamentelor farmacologice pentru depresie, femeile însărcinate, femeile care intenționează să rămână însărcinate și femeile care au născut recent, în special cele care alăptează, au fost excluse sistematic din studiile de farmacoterapie și deseori din studiile psihologice. De ce au fost adesea excluse? Se știe că femeile care au bebeluși au responsabilitatea de a avea grijă de aceștia non-stop. Această responsabilitate este asociată cu lipsa de somn și oboseala, simptome care pot fi asociate cu un episod depresiv postpartum. Un alt motiv este că femeile experimentează o schimbare de rol, asumându-și rolul de mamă, adesea pentru prima dată. Această nouă identitate de rol poate fi bine primită din start, sau adoptată cu o oarecare reticență. Acest nou rol, de mamă, poate avea, de asemenea, implicații asupra relației femeii cu partenerul sau cu cei din jur. Aceste relații sunt deseori afectate de depresia postpartum(O’Hara, Hoffman, Philipps și Wright, 1992). În consecință, psihoterapia adaptată pentru
depresia postpartum ia în considerare în mod special caracteristicile unice ale femeii depresive postpartum. (Holden și colab., 1989; O’Hara și colab., 2000; Cooper, Murray, Wilson, & Romaniuk, 2003; Stuart & O’Hara, 1995).
Farmacoterapia
S-a dezbătut mult dacă este înțeleaptă folosirea medicamentelor antidepresive la femeile care alăptează, deoarece aceste medicamente ajung în laptele matern și sunt livrate sugarului. Cu toate acestea, cantitatea de medicament găsită la sugari pare să fie mică și nu există nici o dovadă de vătămare a sugarului ca urmare a consumului de medicamente ale mamei (Stowe, 2007). Cu toate acestea, în ciuda experienței clinicienilor și a unui număr mare de studii de caz publicate, nu au existat studii controlate ale efectelor medicamente antidepresive pentru dezvoltarea sugarilor expuși.
Nașterea unui copil este un moment prielnic pentru mame(și tați) să rezolve problemele legate de sănătatea mintală, astfel încât să creeze un mediu cât mai sănătos pentru ei și bebeluși.
Bibiografie orientativă
- O’Hara, M.W. (1995). Postpartum depression: Causes and consequences. New York: Springer-Verlag.
- O’Hara, M.W., Hoffman, J.G., Philipps, L.H.C., & Wright, E.J. (1992). Adjustment in childbearing women: The Postpartum Adjustment Questionnaire. Psychological Assessment, 4, 160–169.
- O’Hara, M.W., Schlechte, J.A., Lewis, D.A., & Varner, M.W. (1991). A controlled prospective study of postpartum mood disorders: Psychological, environmental, and hormonal variables. Journal of Abnormal Psychology, 100, 63–73.
- O’Hara, M.W., Schlechte, J.A., Lewis, D.A., & Wright, E.J. (1991). Prospective study of postpartum blues: Biologic and psychosocial factors. Archives of General Psychiatry, 48,801–806.
- O’Hara, M.W., & Segre, L.S. (2008). Psychological disorders of pregnancy and the post partum. In R.S. Gibbs, B.Y. Karlan, A.F. Haney, & I. Nygaard (Eds.), Danforth’s obstetrics and gynecology (10th ed.). Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins.
- O’Hara, M.W., Stuart, S., Gorman, L.L., & Wenzel, A. (2000). Efficacy of Interpersonal Psychotherapy for postpartum depression. Archives of General Psychiatry, 57, 1039–1045.
- O’Hara, M.W., & Swain, A.M. (1996). Rates and risk of postpartum depression: A metaanalysis. International Review of Psychiatry, 8, 37–54.
- O’Hara, M.W., Zekoski, E.M., Philipps, L.H., & Wright, E.J. (1990). A controlled prospective study of postpartum mood disorders: Comparison of childbearing and nonchildbearing women. Journal of Abnormal Psychology, 99, 3–15.
- Holden, J.M., Sagovsky, R., & Cox, J.L. (1989). Counselling in a general practice setting: Controlled study of health visitor intervention in treatment of postnatal depression. British Medical Journal, 298, 223–226.
- Stowe, Z. (2007). The use of mood stabilizers during breastfeeding. Journal of Clinical Psychiatry, 68(Suppl. 9), 22–28
M-am căsătorit cu dragul meu soț în ultimii 12 ani fără să rămân însărcinată, iar fibromul a fost problema. Am luat diferite medicamente prescrise, dar nu am putut să le vindec, dar soțul meu era atât de încrezător în mine și mă tot încuraja că într-o zi cineva mă va numi mamă. nu s-a odihnit căutând o soluție de la diferiți medici, tot ce au putut vedea a fost o intervenție chirurgicală și mi-a fost frică de asta, o prietenă din cabinetul meu mi-a prezentat doctorul DAWN ACUNA, ea a spus că Dawn acuna a ajutat-o când avea tubul blocat și a ajutat-o și ea. multe dintre prietenele ei să conceapă,
RăspundețiȘtergereI-am scris imediat pe Whatsapp, mi-a promis ca ma ajuta dupa ce i-am explicat totul, mi-a dat niste instructiuni care am facut totul perfect conform instructiunilor, la 3 saptamani dupa tot am fost la spital si doctorul mi-a confirmat sarcina in 1 saptamana dar chiar acum am copilul meu frumos.
*Dacă vrei să tratezi infertilitatea.
*Daca vrei sa ramai insarcinata rapid.
*Dacă vrei să-ți întorci iubitul.
*Dacă vrei o căsătorie pașnică.
*Dacă doriți să tratați boala canceroasă.
Și mulți alții îl contactează pe Dr dawn acuna pe Whatsapp:+2348032246310
E-mail: dawnacuna314@gmail.com